Dunele Marine de la Agigea, din județul Constanța, sunt singurele dune naturale de nisip de pe litoralul românesc care nu au fost acoperite de construcții sau transformate în plaje artificiale. Acestea reprezintă una din cele mai valoroase și spectaculoase arii naturale protejate de pe litoralul românesc și se află în plin proces de revigorare, prin proiectul „Implementarea de măsuri active de conservare pe teritoriul sitului Natura 2000 ROSCI0073 Dunele Marine de la Agigea și a ariei naturale protejate de interes național Dunele Marine de la Agigea”.
Dacă prima etapă a acestui proiect cofinanțat prin Fondul european de Dezvoltare Regională și prin Programul Operațional Infrastructura Mare a adus deja rezultate vizibile, cea de-a doua anunță măsuri și mai ambițioase pentru protejarea acestui ecosistem unic în Europa, potrivit echipei de proiect asigurată în parteneriat, de Agenția Națională pentru Protecția Mediului – Direcția Generală Arii Naturale, Biodiversitate și Conservarea Naturii și Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
Etapa I (aprilie 2022 – decembrie 2023): cum am readus la viață un ecosistem rar
Dunele Marine de la Agigea sunt singurele dune naturale de nisip de pe litoralul românesc care nu au fost acoperite de construcții sau transformate în plaje artificiale. Aici trăiesc plante și animale care nu se mai găsesc nicăieri în țară — o adevărată „insulă a naturii” între mare și uscat, flancată de ecosisteme antropice (localități, terenuri agricole, zone industriale).
În prima etapă, echipa de proiect a lucrat intens pentru a opri degradarea acestor habitate fragile și pentru a reda echilibrul natural al ecosistemului. În ciuda faptului că implementarea a început cu o întârziere de câteva luni, rezultatele sunt remarcabile:
- Crearea unei baze de date moderne (GIS) – o arhivă digitală care adună toate informațiile despre speciile, habitatele și intervențiile din cadrul ariei protejate. Este ca un „dosar medical” al naturii, care va permite urmărirea exactă a stării de sănătate a ecosistemelor în timp.
- Eliminarea plantelor invazive și a tufișurilor care sufocau dunele, pentru a le reda speciilor de nisip spațiul necesar dezvoltării. Aceste intervenții au ajutat la revitalizarea plantelor specifice dunelor, cum sunt ciucușoara de nisip (Alyssum borzaeanum) sau milițeaua de nisipuri (Silene thymifolia), adaptate perfect la condițiile aspre ale nisipului.
- Curățarea dunelor mobile, unde nisipul trebuie să se poată mișca liber sub acțiunea vântului. Echipa a îndepărtat parțial speciile de mușchii care fixau solul prea tare și încetineau procesul natural de formare a dunelor.
- Limitarea accesului necontrolat prin crearea de trasee suspendate, astfel încât vizitatorii să poată admira frumusețea locului fără să afecteze vegetația fragilă.
- Cartarea și analiza detaliată a habitatelor și ecosistemelor, pentru a înțelege mai bine interacțiunile dintre plante, sol, climă și activitatea umană.
- Evaluarea impactului presiunilor umane, precum turismul, traficul rutier sau extinderea vegetației ce nu este caracteristică.
- Revizuirea Planului de Management – documentul esențial care stabilește regulile de protecție și dezvoltare a ariei naturale. Noul plan include măsuri actualizate, adaptate realităților din teren, și se află în proces de avizare la Agenția pentru Protecția Mediului Constanța.
- Campanii ample de educație și conștientizare publică: ateliere pentru tineri („Tineri printre dune”), evenimente pentru turiști („Porțile deschise ale Dunelor Marine de la Agigea”), campanii online și materiale informative despre importanța ecosistemelor de dune. În această etapă am avut parte de peste 3000 de persoane interesate de natură și mai ales de frumusețile Dunelor Marine de la Agigea.
„Am reușit să redăm o parte din frumusețea naturală a acestui loc și, mai ales, să trezim interesul oamenilor pentru protejarea lui. Dunele Marine de la Agigea sunt un simbol al echilibrului dintre om și natură, așa cum consideră întreaga echipă care a lucrat la implemengtarea acestui proiect”, subliniază președintele ANMAP, Raluca Giorgiana Dumitrescu.

Etapa II (ianuarie 2024 – prezent): natura merge mai departe
Cea de-a doua etapă a proiectului continuă munca începută, concentrându-se pe consolidarea rezultatelor și pe îmbunătățirea stării de conservare a habitatelor.
În această perioadă, vor fi realizate:
- Eliminarea suplimentară a speciilor invazive de arbori și ierburi necaracteristice, pentru a reda spațiu speciilor rare adaptate la medii nisipoase;
- Extinderea habitatelor de dune gri și dune albe – ecosisteme esențiale pentru flora și fauna de coastă – pe suprafețe de peste 3 hectare;
- Creșterea numărului speciilor de plante caracteristice dunelor, cum sunt ciucușoara de nisip (Alyssum borzeanum), volbura de nisip (Convolvulus persicus) sau rogoz de nisip (Carex colchica), cu cel puțin 8%;
- Instalarea sistemelor moderne de monitorizare a temperaturii, umidității și calității aerului, care vor permite evaluarea permanentă a stării habitatelor;
- Finalizarea procedurilor de avizare a noului Plan de Management, documentul-cheie care va ghida activitatea de conservare în următorii ani;
- Dotarea echipei de administrare cu echipamente performante pentru monitorizare și intervenție rapidă.
„Etapa a doua este despre consolidare și viitor. Ne dorim ca Dunele Marine de la Agigea să devină un model național de conservare a habitatelor costiere și o destinație ecoturistică respectuoasă cu natura, după cum explică reprezentanții echipei de implementare a proiectului”, a mai spus Președintele ANMAP.
De ce sunt importante Dunele Marine de la Agigea
Puțini știu că Dunele Marine de la Agigea adăpostesc plante și animale care nu se mai găsesc în alte locuri din România sau care sunt foarte rare la nivel național. Aici este singurul loc din România unde crește milițeaua de nisipuri (Silene thymifolia). O altă specie importantă este țestoasa dobrogeană (Testudo graeca), o specie protejată la nivel european, dar în cadrul ariei naturale protejate putem întâlni și insecte rare dar și alte specii de plante adaptate la soluri nisipoase și vânturi puternice.
Prin eforturile de conservare, acest loc unic este salvat de la degradare și redat naturii, devenind totodată un spațiu de învățare și inspirație pentru cercetători, elevi și turiști.
Despre proiect:
Proiectul contribuie la atingerea obiectivelor Programului Dezvoltare Durabilă, OP 2. – O Europă mai verde, rezilientă, cu emisii reduse de dioxid de carbon, care se îndreaptă către o economie cu zero emisii de dioxid de carbon, prin promovarea tranziției către o energie nepoluantă și echitabilă, a investițiilor verzi și albastre, a economiei circulare, a atenuării schimbărilor climatice și a adaptării la acestea, a prevenirii și gestionării riscurilor, precum și a unei mobilități urbane sustenabile.

Sursa text și foto: Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate

